Multiplu campion national si international al Romaniei, finalist european, mondial si olimpic la inele, dar de asemenea medaliat cu bronz european alaturi de echipa nationala a Romaniei la campionatele continentale de la Lausanne (Elvetia) din 2008, Robert Stanescu (24 de ani) devine treptat un nume de referinta in gimnastica masculina internationala. Prin prisma rezultatelor de la inele din ultimii 2 ani, Robert Stanescu poate fi considerat un urmas al lui Dan Grecu si al lui Dan Burinca. Daca sanatatea va fi de partea sa, suntem convinsi ca in urmatorii 3 ani Robert va putea sa ajunga acolo unde isi doreste – in fruntea clasamentului de la inele, indiferent de competitia la care va participa.

Robert a avut amabilitatea de a ne raspunde la cateva intrebari. Va invitam sa cititi mai jos mini-interviul acordat Fangymnastics:

Dupa locul 7 obtinut anul trecut la Jocurile Olimpice de la Beijing, iata ca anul acesta ai facut un salt destul de mare pana pe locul al patrulea, foarte aproape de podiumul mondial. Multumit de rezultat?

Da, sunt multumit de rezultat. Este un salt destul de mare in cariera mea sportiva, numai ca intotdeauna imi doresc mai mult, iar la acest Campionat Mondial am sperat sa fiu pe podium.

Din ceea ce s-a vazut, finala de la inele din acest an a fost una foarte stransa. Notele de dificultate au fost apropiate pentru toti cei 8 finalisti. Cum ti s-a parut nivelul competitiei la inele?

Cel putin la inele nivelul a fost foarte ridicat la acest Campionat Mondial, dupa cum s-a putut observa competitia a fost stransa si am avut parte si de surprize.

La inceputul acestui an, codul de punctaj a suferit cateva modificari. Exercitiul tau de la inele a fost influentat in vreun fel? Schimbarile au fost in avantajul tau?

Da, exercitiul meu a fost influentat de noul cod de punctaj si nu a fost in avantajul meu, exercitiul meu avand de suferit o scadere a notei de dificultate cu doua zecimi fata de exercitiul de la Olimpiada.

La nivel mondial exista parerea generala ca acest nou cod de punctaj descurajeaza gimnastii pentru a se pregati pe toate cele 6 aparate. Care este parerea ta? In ultimii ani ai concurat pt echipa Romaniei la mai multe aparate (in calificari sau finala pe echipe). Vei ramane doar la inele sau vei mai lucra si la alt aparat?

Nu codul de punctaj descurajaza, ci faptul ca foarte multi gimnasti s-au specializat pe cate unul, doua aparate.  Daca sanatatea imi permite voi incerca sa fac cat mai multe aparate ca sa pot ajuta echipa.

Inainte de mondiale am aflat ca situatia ta medicala este una delicata, din cauza unor dureri la spate care nu iti dau pace. Despre ce este vorba mai exact?

Diagnosticul medical este de Discopatie Lombara (nu stiu gradul, dar stiu ca este mai avansata).

Care ar fi solutiile pentru ca problemele medicale sa se rezolve? O interventie chirurgicala? Repaus?

Am primit mai multe solutii pentru diagnosticul meu, printre care si interventia chirurgicala pe care as vrea pe cat posibil sa o evit. Riscul ar fi acela de a nu mai putea face gimnastica niciodata.

Robert a inceput gimnastica la varsta de doar 5 ani, iar primii lui pasi spre marea performanta i-au fost ghidati de catre domnul Victor Velea, de doamna Valentina Cristea si de catre domnul Daniel Paraschiv la Clubul Sportiv Scolar nr.7 Dinamo din Bucuresti. In anul 2003 Robert a fost promovat la lotul olimpic al Romaniei, iar debutul sau competitional la nivel international a avut loc in 2006, cand a facut parte din echipa ce a reprezentat Romania la Campionatele Mondiale de gimnastica artistica de la Aarhus din Danemarca.

In mod evident, aparatul tau preferat este inelul. Totusi Romania nu a avut prea multi specialisti la inele de-a lungul timpului, exceptandu-i, bineinteles, pe Dan Grecu si Dan Burinca, singurii nostri campioni la acest aparat. De ce crezi ca gimnastii romani nu sunt specialisti la acest aparat? Ce calitati trebuie sa aiba un specialist la inele? De ce iti place tie atat de mult sa evoluezi la inele?”

Pentru a te putea specializa la inele ai nevoie de multa munca, multa disciplina si foarte multa perseverenta.

Ca sa poti evolua la inele ai nevoie in primul rand de FORTA ca si calitate motrica, iar pe langa asta trebuie sa te mai ajute putin si inaltimea (cu cat mai scund cu atat mai bine, numai ca eu sunt putin mai inalt decat idealul) si ai nevoie de o VOINTA de fier.

Mi-a placut acest aparat din primii ani de gimnastica, si am avut noroc de antrenori care au stiut sa imi puna calitatile in valoare. Iar in acest moment imi place ca ma lupt cu cei mai puternici gimnasti din lume.

Ai avut sau ai vreun idol in gimnastica? Ai vreun gimnast preferat? Daca da, cine este si ce apreciezi cel mai mult la el?

Nu am idol in gimnastica sau in viata de zi cu zi. Unul din gimnastii mei preferati este Chen Yibing, campionul olimpic la inele la Beijing. Apreciez foarte mult la el usurinta cu care evolueaza.

Iar din cei care au incetat activitatea il apreciez foarte mult pe Domnul Dan Grecu,care mi-a fost si  MENTOR.

Descrie-ne un pic exercitiul tau de la Mondialele de la Londra. Din ce elemente este constituit, care e valoarea lor, unde ai facut bine si unde crezi ca se putea mai bine. Vrem si noi sa invatam sa evaluam un exercitiu la inele, sa ne pregatim pentru Rotterdam 2010, unde speram sa te vedem pe viu!

Mi-am inceput evolutia cu o rasturnare in plansa la nivel cu valoare F (0.600 pct), dupa care am continuat cu Azarian echer cu valoare D (0.400 pct), apoi am urcat cu corpul intins in Crucea Sf. Petru valoare E (0.500 pct) continuand cu o gigantica oprita in Crucea Sf. Petru, dar de data asta valoarea este D (0.400 pct), iar apoi am facut un Johanson (dublu echer inainte) cu valoare D (0.400 pct), dupa care a urmat Tamus in plansa sus, valoare D (0.400 pct). Am continuat cu rasturnare peste in Tamus in plansa la nivel, valoare E (0.500 pct), urmata de Nakayama cu valoare D (0.400 pct), apoi am facut rasucire cu gigantica inapoi mentinuta in stand pe maini, valoare C (0.300 pct) si am incheiat exercitiul cu coborare dublu intins cu intoarcere 360 de grade (Tsukahara), valoare D (0.400 pct).

Am fost putin nemultumit de micile dezechilibrari din timpul exercitiului si de pasul de la aterizare. Iar daca sanatatea ma va ajuta cu siguranta ne vom vedea la Rotterdam 2010.

Robert, multumim frumos pentru faptul ca ai stat putin de vorba cu noi. Iti dorim din toata inima multa multa sanatate, pentru ca daca vei fi sanatos suntem convinsi ca vei avea parte de rezultatele pe care ti le doresti si pentru care ai muncit de mic copil! Ne vedem la competitiile nationale de la anul si, bineinteles, la Mondialele de la Rotterdam, unde toata echipa Fangymnastics va fi prezenta. Bafta!

Echipa Fangymnastics